«Voievodul ţiganilor» (Der Zigeunerbaron) – de Johann Strauss (fiul), TNO



«Voievodul ţiganilor» (Der Zigeunerbaron) – operetă compusă în anul 1885 de Johann Strauss (fiul). Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian, Bucureşti.

Acţiunea se petrece în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile cândva înfloritoare ale exilatului Barinkay. Castelul, odinioară falnic, este acum o ruină; în schimb, vecinul Zsupan (crescător de porci) prosperă pe seama spolierii proprietăţii lui Barinkay.

Amnistia împărătească, dar mai ales edictul restitutio in integrum, îl aduc în prim-plan pe tânărul Sandor Barinkay (fiul celui exilat) care, împreună cu comisarul Carnero, vor face demersurile repunerii în posesie. Carnero este surprins, evident neplăcut, să-şi găsească soţia, Mirabella (dispărută în timpul războiului), slugărindu-l pe Zsupan, iar pe fiul său, Ottokar, virtual ginere al parvenitului negustor (ca pretendent la mâna năstruşnicei Arsena, fiica acestuia).

Primită, în general cu simpatie, vestea reîntoarcerii unicului supravieţuitor al familiei Barinkay îl va panica pe Zsupan, conştient că trebuie să dea socoteală pentru jaf. Instinctul de conservare îl incită la soluţia compromisului, propunându-i lui Barinkay să se însoare cu fiica sa.

Ifosele de parvenită ale Arsenei îl dezgustă însă pe Barinkay, în schimb este fascinat de frumuseţea ţigăncii Saffi (fiica ghicitoarei Czipra) pe care o întâlneşte noaptea în castelul părăginit. Se întorc ţiganii de la târg; văzându-l pe fiul stăpânului, îl proclamă şi aclamă ca voievod al lor.

Barinkay, petrecându-şi noaptea între ruine, află de la bătrâna ghicitoare taina unui vis, potrivit căruia, în ziua nunţii, va găsi o comoară ascunsă lânga zidul castelului. Se face ziuă şi ţiganii pornesc la muncă.

Grupul de boieri (instigaţi de Carnero, Mirabella şi Zsupan) îl acuză pe Barinkay de imoralitate, prin faptul că trăieşte cu o fată de ţigan. Furia lor se amplifică atunci când află că Barinkay a găsit comoara căutată de ei zadarnic.

Izbucneşte războiul. Contele Homonay, în fruntea husarilor, vine să recruteze ostaşi. Carnero îl reclamă pe Barinkay că, încălcând orice etichetă, s-a însurat cu o fată de ţigan. Czipra dă publicităţii un document care atestă că Saffi este de origine nobilă, provocând stupoare generală. Barinkay, contrariat, se înrolează şi pleacă la război.

Poporul întâmpină luptătorii întorşi victorioşi. Cei de pe urmă (în luptă) vor fi cei dintâi (la înapoiere). Astfel, primul sosit este Zsupan, încărcat de pradă, căci, şi în condiţii de război, unii ştiu să profite. Adevăraţii eroi sunt însă Barinkay, Ottokar şi ceilalţi luptători.

Barinkay refuză onorurile oferite de împărăteasă, rămânând lângă iubita sa şi între ţiganii care l-au ales voievod.

Reprezentaţia de sâmbătă 27 februarie 2010, ora 19.50

Distribuţia:

Barinkay………………………….. …….Alfredo Pascu
Saffi…………………………….. …………Daniela Vlădescu
Arsena……………………………. ……..Bianca Ionescu
Ottokar…………………………… ………Ernest Fazakas
Mirabella…………………………. …….Alexandra Savu
Zsupan……………………………. …….Mihnea Lamatic
Czipra……………………………. ………Eugenia Ilinca
Carnero…………………………… …….Anton Zidaru
Homonay…………………………… ….Marius Mitrofan
Ioji……………………………… ………….Adrian Ştefan
Mihali……………………………. ……….Daniel Eufrosin
Ferko…………………………….. ………Cătălin Petrescu
Batranul Barinkay…………………..Viorel Ciurdea

Deja un comentario

Tu dirección de correo electrónico no será publicada. Los campos obligatorios están marcados con *

Este sitio usa Akismet para reducir el spam. Aprende cómo se procesan los datos de tus comentarios.

Este sitio web utiliza cookies para que usted tenga la mejor experiencia de usuario. Si continúa navegando está dando su consentimiento para la aceptación de las mencionadas cookies y la aceptación de nuestra política de cookies, pinche el enlace para mayor información.plugin cookies

ACEPTAR
Aviso de cookies
Scroll al inicio